decembrie 22, 2010

Zeita

Sub palmele tale sunt un izvor racoros si lin ce nu cunoaste sfarsit. Sub buzele tale sunt miere de pe faguri. Sub rasuflarea ta sunt ocean mangaiat de briza. Ma imbrac cu privirea ta, ce imi pune straie de Zeita peste trupul gol. Ma strangi in brate si imi arati mii de Paradisuri intr-o singura clipa. Ies din mine, asa cum iesi si tu din tine si ne transformam in batai de aripi de ingeri. Degetele tale imi modeleaza trupul asa cum vantul modeleaza dunele in desert... cand sunt cu tine nu sunt eu. Sunt tu iar tu esti eu.
Uitam de Timp sau Timpul uita de noi... ne ridicam deasupra lui, facem din ore zile si din minutele despartiti facem clipe si le stergem dintre noi cu atingerile a mii de fluturi. Nu ne cunoastem drumul, nu stim in ce directie sa mergem, asa ca nu facem niciun un pas. Ramanem imbratisati in acelasi loc in care ne-am gasit... ma porti pe brate iar cand iti obosesc ma intinzi pe picaturi de roua si te intinzi langa mine...  Si ma imbraci din nou in straiele de Zeita... sub privirea ta ma zeific, mainile tale ma transforma in muza... oglindirea mea din ochii tai dezvaluie o Afrodita, o Athena si o Hebe la un loc. 

Am cautat pentru dorul meu, inima ta....

Niciun comentariu: