noiembrie 15, 2010

Spune-mi

Razele soarelui imi zgarie retina, ploaia ce a cazut noaptea trecuta imi strapunge venele, vantul furios imi suiera in urechi atat de asurzitor incat imi destrama simturile. Peretii albi in care m-a lasat captiva ma apasa, ma dor, ma sfasie crunt. Am iesit din mine si ratacesc pe afara... mi-e frig si sunt singura, deznadajduita, prabusindu-ma la fiecare pas, infigandu-mi dureros unghiile in zidul rece.

As vrea sa nu ma fi mintit iarasi, as vrea sa nu ma fi lasat iarasi prada unor ochi ce privesc in alta directie, as vrea sa nu fi ascultat cuvinte frumoase dintr-un suflet care nu mi se daruieste, as fi vrut sa pot fugi, sa imi mai pot salva bucatelele de suflet ce imi mai ramasesera... as fi vrut sa nu ma fi mintit...

Spune-mi ca e real, spune-mi ca o sa fii si maine aici, spune-mi ca traiesc din nou si spune-mi ca nu ai sa ma ucizi si tu, a mia oara... spune-mi ca mana mea, intinsa spre tine, te va gasi si se va inlantui cu a ta... macar inca o zi si o noapte...

Niciun comentariu: