Ma iubesc

Maresc pasii deja foarte grabiti de-a lungul strazii aglomerate si colorate de raze jucause de soare. Inarmata cu un zambet larg, gesturi tandre si saruturi calde merg spre el. Nu mai conteaza ce a fost ieri, ca a uitat sa isi aminteasca de noi, ca a pus succesul in fata noptilor in doi si nu mai conteaza ca ultima oara m-a lasat sa plec singura. Mi-e dor. Ma grabesc la el.

Dar ma opresc. Cuvinte reci, bariere si usi trantite. Nu mai fac niciun pas in directia lui. Acolo as gasi lacrimi si umbre a ceea ce a trait sau a ceea ce a pus inaintea mea. Ma intorc din drum si zambesc. Dragul meu, poate ca te-as fi iubit. Dar nu asa. Nu pot asa. Ma iubesc prea mult. Ma iubesc mai mult decat iubesc noptile in care te astept in zadar, amagirile tale si cuvintele frumoase pe care doar credeai ca mi le spui. Ma iubesc prea mult sa mai alerg spre o naluca si prea mult ca sa ma invinovatesc de ceva. Ma iubesc de mii de ori mai mult decat ai fi putut tu vreodata. Te iubesti si tu prea mult ca sa mai incerc si eu sa o fac. Ma iubesc si eu prea mult ca sa mai vreau sa iti arat ca te pot iubi. Ma iubesc...